Introducere. Formarea României moderne a fost un proces, nu un singur moment. În secolul al XIX-lea, unirea, reformele și independența au contribuit la construirea statului român.
Unirea și instituțiile comune
În 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în Moldova și în Țara Românească. Alegerea aceleiași persoane a apropiat cele două principate. În anii următori, instituțiile comune au consolidat noul stat.
Reformele lui Cuza
Domnia lui Cuza a adus măsuri importante pentru modernizare, între care secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară și măsuri pentru organizarea învățământului. Acestea au urmărit schimbarea unor structuri vechi ale societății.
Carol I și independența
După 1866, Carol I a devenit domnitor. Independența României a fost câștigată în contextul războiului ruso-otoman din 1877–1878 și a fost recunoscută pe plan internațional prin Congresul de la Berlin din 1878. În 1881, România a devenit regat.
De ce contează această perioadă
Statul modern are nevoie de instituții, legi, administrație și legături între regiuni. Reperele de mai sus arată cum s-au pus bazele acestora, în condiții istorice complexe.
Recapitulare. Reține succesiunea: 1859 Unirea sub Cuza → reforme și instituții comune → 1877–1878 independența → 1881 regatul.